Brăţara din ata rosie este purtată ca un talisman împotriva ghinionului adus de "evil eye" (invidia, gelozia şi resentimentele celor din jur).Bratara, impreuna cu charmul in forma de palma cu 5 degete (denumit Hamsa – o amuleta in forma de palma foarte populara in Asia si Egipt care, datorita migrarii popoarelor s-a raspandit in intreaga lume ) era purtata ca un talisman impotriva ghinionului adus de “evil eye”.
Ea se leagă sau se poartă de obicei pe mâna stângă, aceasta fiind partea care primeşte, partea prin care energia intră în corp. Culoarea roşie nu este aleasă întâmplător, se spune că roşul simbolizează pericolul, iar o brăţară în această nuanţă protejează împotriva gândurilor negative şi aduce noroc.
Matasea este deasemenea considerata un material natural care ofera protectie energetica.
In legendele chinezesti se spune ca sufletul tau pereche, dar si toti oamenii importanti pe care o sa-i intalnesti in viata ta, sunt legati de tine cu un fir rosu invizibil. Modul in care se realizeaza o astfel de bratara are 3 simboluri foarte importante: culoarea rosie, innodatul atei si forma circulara.”
Istoric. Ochiul, simbol turcesc
Aceasta amuleta folosita impotriva “ochiului rau” este foarte raspandita pe teritoriul Turciei. Se gaseste practic peste tot: femeile o folosesc pe post de bratara, cercei sau coliere. ceasta amuleta folosita impotriva “ochiului rau” este foarte raspandita pe teritoriul Turciei. Tot in Turcia, amuleta poate fi vazuta agatata deasupra usii caselor, a birourilor, chiar si in masini. Mamicile le agata bebelusilor in piept acest ochi albastru. Amuleta exista sub diferite forme, insa de obicei ea este rotunda. Denumirea turceasca data acestei amulete care protejeaza o persoana impotriva "ochiului rau" sau a deochiului cum se spune la romani este "nazar boncuk".
Povestea ochiului , simbolul turcesc
A fost odata ca niciodata… o stanca in mijlocul marii care nici cu ajutorul a o suta de oameni nu a putut fi miscata sau sparta. La marginea marii era un orasel unde traia un barbat despre care se spunea ca avea "ochiul rau" (Nazar). Dupa multa munca, oamenii din oras l-au adus pe acest om in fata stancii si cum s-a uitat la ea a exclamat: "Dumnezeule! Ce stanca mare!” In momentul in care a spus asta, s-a vazut o fisura, s-a auzit un zgomot puternic si stanca s-a crapat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu